Raspandirea

2012 DC = 312 Dwapara

continuare de la Dharmaśoka

Aśoka nu a facut doar sa promulge edicte si apoi sa se bucure de placerile haremului sau. In schimb:

Roata puterii lui
S-a rostogolit peste marele imperiu
al Janpudrīpei.

A schimbat intregul sens al administratiei lui dupa ce a imbratisat Dharma. “Intreaga organizare politica,” inclusiv viata sa privata si metoda de guvernare, “a devenit secundara fata de legea morala intr-o transpunere practica a legii in planul relatiilor umane si sociale.” A dat de stire ca nu isi va mai limita indatoririle publice doar la cateva ore si ca ofiterii lui (mahamatras) puteau sa-l intrerupa in orice moment si in orice loc daca asa cerea datoria. A renuntat la obiceiul de a calatori prin imperiul sau pentru distractie sau vanatoare, asa cum obisnuiesc sa faca regii. “In trecut, regii obisnuiau sa mearga in turnee de placere (vihar-yatras). In aceste turnee, ei vanau si se complaceau in alte activitati ale trecutului,” a scris Aśoka intr-unul din Edictele sale din Piatra, dar de la convertirea lui “turneurile au devenit turnee morale (Dharma-yatras). . . . Regelui Priyadrsi ii plac foarte mult acest turnee, mult mai mult decat alte turnee.”

“Temelia legii si conducerea administratiei lui,” a invatat Aśoka dupa convertirea lui, “trebuie fondate pe moralitate, si de aceea Aśoka si-a transformat sistemul de administrare institutind o categorie noua de inalti oficiali insarcinati cu promulgarea si supravegherea moralitatii (Dharma-mahamatras).” Acesti “ofiteri ai Dharmei” erau responsabili pentru instruirea oamenilor, impunerea de penalitati, si impartirea rasplatii pe baza virtutii morale si nu a puterii, influentei, sireteniei sau bogatiei. In ziua de azi, guvernul nostru nu isi trimite “ofiterii Dharmei” in scoli, ci mai degraba experti in educatia sexuala care promoveaza si distribuie prezervative si contraceptia artificiala (adharma) in loc sa insiste asupra virtutii castitatii (dharma). Faptul ca multi protesteaza si multi sunt de acord, ideea ca ne bazam pe tehnologia masurilor anticonceptionale in loc de virtute ca reprezentand un progres si nu o cadere inapoi in barbarism, este inca o dovada de cat de multa nevoie avem de un Aśoka american.

Aśoka a mai instaurat un ofiter guvernamental a carui sarcina era sa se ocupe de binefaceri si programe sociale. Aśoka era atent la cei varstnici, la cei saraci si la cei bolnavi, si a promovat folosirea ierburilor medicinale, a fondat case, si spitale pentru saraci – probabil ca peste o suta in intreg regatul sau. Generozitatea lui nu se oprea la oameni, ci a fondat si spitale veterinare si a emis edicte care impiedicau cruzimea asupra animalelor si limitau uciderea lor. A construit drumuri pe care le-a dotat cu puturi frecvente si a plantat smochini si arbori de mango de-a lungul lor, oferind calatorului atat umbra cat si hrana.

Dharma si administrarea justitiei

Unele din edictele lui Aśoka vizau in mod specific reforma administratiei judiciare. Si judecatorii trebuiau sa respecte Dharma: ea trebuia sa le ghideze vietile, procesul legal si judecata pe care o imparteau. In Edictul I de pe Stalpi, Aśoka porunceste: “Acestea sunt legile mele [pentru oficialii mei]: sa guverneze in concordanta cu Dharma, sa adminstreze justitia potrivit Dharmei, sa promoveze fericirea oamenilor potrivit Dharmei si sa ii protejeze in conformitate cu Dharma.”

Judecatorilor si altor ofiteri insarcinati cu administrarea justitiei li se spunea in Edictul I Kalinga, sa “urmeze calea de mijloc,” si sa evite pasiunea care este distructiva la extremele ei. “Invidia, mania, cruzimea, nerabdarea, lipsa de ravna, lenea si oboseala interfereaza stau impotriva urmarii caii de mijloc.” De aceea, Regele Aśoka i-a indemnat pe judecatori sa “incerce sa se asigure ca nu sunt stapaniti de aceste pasiuni.”

Aśoka a insistat ca procedurile legale folosite in rezolvarea disputelor sa fie corecte. “Impartialitatea este de dorit in procedurile legale,” scria Aśoka in Edictul IV de pe Stalpi.

Aceasta afirmatie poate fi interpretata in doua feluri. Fie ca egalitatea dintre toti subiectii in ochii legii, fie ca egalitate a legii pe tot parcursul tarii. In orice caz, era un pas fara precedent si arata accentul pe care Aśoka a dorit sa-l puna pe justitia sociala.

Aceasta impartialitate in administratia justitiei era importanta, pentru ca litigiul nu trebuia vazut ca pe un concurs intre adversarii celor doua parti. Pentru Aśoka, o asemenea viziune asupra litigatiei era una a puterii si despotismului, si de aceea crea resentimente. Nu la fel stateau lucrurile si in ce priveste judecata in conformitate cu Dharma.

Ori de cate ori se obtine o victorie prin Dharma, ea aduce satisfactie. Satisfactia este ferm stablilita prin cucerirea Dharmei [pentru ca ea nu naste opozitie in cel infrant si nici in cel victorios]. Numai ca pana si satisfactia este prea putin importanta. Regele Priyadrã acorda valoare ultima numai consecintelor actiunilor din alta lume.

Desi Aśoka nu a interzis pedeapsa capitala, era atent la drepturile celor vinovati de crime capitale. De exemplu, Aśoka a avut grija ca cei condamnati la moarte sa aiba parte de o amnistie automata de trei zile, pentru ca rudele lor sa poata face apel. De asemenea, Aśoka elibera periodic prizonieri, fie ca urmare a amnistiei, fie in urma unei promisiuni solemne. I-a instruit pe ofiterii Dharmei sa se ingrijeasca de bunastarea prizonierilor si sa conceapa clauze pentru eliberarea timpurie a celor care se pocaisera de relele lor si se intorsesera la Dharma, aveau copii sau erau bolnavi sau in varsta.

Aśoka a instituit si alte reforme importante, limitand aplicarea torturii si incurajand mila si o mana usoara in aplicarea pedepsei. El a incurajat compasiunea si iertarea. “Pretuia toleranta si pedepsele usoare,” si cu siguranta se astepta ca judecatorii lui sa faca la fel. “Regele Priyadrsi considera acum ca pana si persoana care ii greseste trebuie iertata pentru greselile ce pot fi iertate.” Totusi, Aśoka era si ferm cand binele comun sau protejarea nevinovatilor o cerea, iar in Edictul XIII din Piatra indemna triburile violente ale padurilor “sa se lepede” de comportamentul lor anti-social si criminal, “ca sa nu fie omorati”.

Dharma si promovarea religiei

Ca discipol mirean (upāsaka) al lui Buddha sau poate chiar un cvasi-calugar Buddhist (bhikkhugatika), Aśoka era devotat Buddhismului, si era activ in promovarea lui in intreg imperiul sau. A construit probabil in jur de 84.000 stūpas1 si numeroase caityas peste tot in imperiul sau. De asemenea, a promovat ascetismul Buddhist acordand protectie politica si economica calugarilor si calugaritelor Buddhisti, donand pamant pentru manastirile lor si sustinand producerea de statui si copierea scripturilor. In plus, Aśoka a trimis emisari si trimisi catre tarile invecinate si a sustinut eforturile misionare Buddhiste din Ceylon, Burma si regiunile muntoase ale Himalayei. Personal, era devotat curentului “Celor Trei Nestemate” ale Buddhismului: Buddha, Dharma, and Samgha (ordinul monastic Buddhist).

Numai ca viziunea lui Aśoka despre Dharma era cu mult mai ampla decat Buddhismul. Era un concept care era in concordanta cu ritualurile si credintele celorlaltor religii si culturi multiple din intregul lui imperiu. Pentru Aśoka, Dharma transcendea sectarismul religios si cultura limitata; era o valoare ce putea fi “cultivata in toate religiile si sectele . . . indiferent de afiliatiile lor religioase.” Acesta este corolarul Edictului XII in Piatra.

Astfel, Aśoka intelegea conceptul de Dharma ca pe o lege naturala, un concept universal si suficient de pluralist pentru a nu intra in conflict cu celelalte numeroase religii din regatul lui—precum Brahmanism, Jainism si Ājīvikas—care se bucurau de asemenea de sustinerea lui in timpul domniei sale. Iata rezumatul profesorului Nakamura:

In Edictele din Piatra si Stalpi adresate supusilor sai in general, Regele Aśoka exprima libertatea de gandire si nu raspandea ideea ca numai Buddhismul ar trebui respectat . . . . Mai mult, in timp ce el imbratisa Buddhismul, nu suprima nici una din celelalte credinte care erau raspandite in imperiul lui.

Aśoka si India

Aśoka este considerat simbolul Indiei unite. Intr-adevar, unul din Stalpii ce poarta Edictele sale despre Dharma este sursa simbolurilor nationale ale Indiei moderne. Stalpul din Sarnath ridicat de Aśoka era impodobit cu patru lei asezati pe un abac decorat cu Dharmachakra sau “Roata Legii”. Dupa cucerirea independentei Indiei fata de Marea Britanie in 1947, aceste simboluri ale lui Aśoka au fost adoptate de guvernul indian ca simboluri nationale, si pot fi intalnite pe moneda si pe steagul indian. Edictele lui Aśoka—asemenea tabletelor in piatra ale profetilor evrei sau, mai bine, asemenea unui pietrificat “raget de leu” al lui Buddha—inca mai stau in picioare. Ele probabil ca rezista spre disconfortul guvernelor materialiste actuale, insistand tacut pentru promovarea fericirii poporului si amintind ca un guvern bun trebuie sa promoveze valorile spirituale fara a le neglija pe cele materiale.

Ele sustin cauza tolerantei religioase fara a cadea prada viciului relativismului. Ele indeamna la o iubire fata de creatia lui Dumnezeu si la grija fata de mediul inconjurator. Ele ne cer sa protejam viata umana, din momentul conceptiei si pana la venirea mortii naturale. Ele sustin cauza unui angajament fata de justitie sociala si a respingerii lacomiei institutionale. Ele cer un etos educational si civil (incluzand sursele noastre de distractie) care sa promoveze virtutea si nu viciul in numele libertatii. In ultimul rand, ele ne cheama sa adoptam o etica politica care sa dezaprobe expansionismul, razboiul si acumularea de armament militar si arsenal nuclear. Cat de bine stim noi sa ascultam toate acestea?

Pe buna dreptate, Aśoka a fost descris ca un Ghandi antic. El a fost, daca putem face o asemenea comparatie, la fel de important in Buddhism cum au fost Imparatul Constantin sau Charlemagne sau chiar Sf. Louis IX in crestinism. In termeni Buddhisti, el este un Bodhisattva2 al dreptei guvernari, un Chakravartin3, un conducator universal si drept care promoveaza fericirea poporului sau.

Articolul a fost preluat si tradus de pe site-ul :http://www.harris-greenwell.com

1O stūpa este un altar funerar, iar o caitya este o sala mai mare pentru rugaciune.

2Bodhisattva este termenul Sanskrit pentru “fiinta iluminata,” cel care renunta la sine pentru binele altora. Bodhisattvas “sunt plini de resurse in toate domeniile, folosind metode de conciliere si agreabile, iar in guvernare sunt specialisti ai vorbirii persuasive.” Mahāvastu

3Chakravartin este un termen Sanskrit derivat din cuvantele chakra (roata) si vartin (“invartit” sau “cel care guverneaza”). In Buddhism semnifica un conducator universal si drept. In India, aceasta denumire este frecvent atribuita lui Aśoka.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s