Yogananda – Poemul Samadhi

2013 DC = 313 Dwapara

Samadhi Yogananda

In capitolul 14 din Autobiografia unui yoghin – O experienta in Constiinta Cosmica, Yogananda descrie trairea extraordinara daruita de Gurul sau, Swami Sri Yukteshwar Giri. In urma acestei experiente Yogananda a compus poemul Samadhi care a fost publicat pentru prima data in volumul Soapte din Eternitate (Whispers from Eternity) din editia aparuta in 1929.

Adesea el isi indemna discipolii sa citeasca si sa memoreze poemul scris de el pentru ca era incarcat cu Magnetismul Divin pe care-l avea in momentul in care l-a compus. In India cuvintele unui Sat Guru (Guru care-l cunoaste direct pe Dumnezeu) si mai ales ale unui Avatar sunt considerate a fi sacre. Ele au puterea de a alchimiza mintea si constiinta celui care le citeste, memoreaza si mai ales le interiorizeaza.

omSamadhi
de Paramhansa Yogananda

Risipite sunt voalurile de lumina si umbra,

Spulberat e orice abur al suferintei,

Disparute in zare sunt toate rasariturile bucuriilor efemere,

Topit e mirajul obscur al simturilor.

Iubire, ura, sanatate, boala, viata si moarte,

Duse sunt aceste false umbre de pe ecranul dualitatii.

Valuri de rasete, capete hidoase de sarcasm, vartejuri de melancolie,

Topite sunt in marea cea vasta a Beatitudinii.

Furtuna Mayei s-a linistit

Datorita baghetei magice a intuitiei profunde.

Universul, un vis uitat, pandeste din subconstient,

Gata sa invadeze amintirea mea divina de curand trezita.

Traiesc fara Umbra Cosmica,

Insa ea nu ar putea exista in absenta Mea;

Asa cum marea poate sa existe fara valuri,

Insa ele nu pot respira fara mare.

Vise, veghe, stari adanci de Turiya, somn (profund fara vise-n.t),

Prezent, trecut, viitor – nu mai exista pentru mine,

Ci doar Eu, Eul vesnic prezent, vesnic curgator, pretutindeni.

Planete, stele, praf stelar, pamant,

Izbucniri vulcanice ale cataclismelor apocaliptice,

Furnalul formator al Creatiei,

Ghetari de raze X tacute, suvoaie de electroni arzand,

Gandurile tuturor oamenilor, din trecut, prezent, din viitor,

Fiecare fir de iarba, eu insumi, omenirea,

Fiecare particula de praf a creatiei,

Manie, lacomie, bine, rau, eliberare, pofte,

Le-am inghitit, le-am transmutat pe toate

Intr-un vast ocean de sange al propriei mele unice Fiinte!

Bucurie inabusita, adesea intetita de meditatie continua,

Orbindu-mi ochii inlacrimati,

Explodeaza in flacarile nemuritoare ale Beatitudinii,

Mi-a mistuit lacrimile, structura, totul.

Tu esti Eu, Eu sunt Tu,

Cunoasterea, Cunoscatorul, Cunoscutul – Una sunt!

Extaz neintrerupt, senin, etern, pace vesnica!

Beatitudinea din Samadhi, extatica dincolo de orice imaginatie si asteptare!

Nu o stare inconstienta,

Nici cloroform mental fara intoarcere la vointa,

Samadhi nu face decat sa expansioneze taramul constiintei mele,

Dincolo de limitele trupului muritor,

Pana la cea mai indepartata frontiera a Eternitatii –

Acolo unde Eu, Marea Cosmica,

Privesc micul ego plutind in Mine.

Fiecare vrabie, fiecare graunte de nisip, nu cad fara ca Eu sa le vad.

Intregul spatiu pluteste ca un aisberg inlauntrul marii mele mentale.

Sunt Uriasul Recipent al tuturor lucrurilor care fiinteaza!

Prin meditatie tot mai profunda, mai indelunga, continua, insetata, daruita de guru,

Acest Samadhi celest este dobandit.

Freamate miscatoare de atomi se aud;

Si iata! pamantul intunecat, muntii si marile sunt lichid topit!

Marile curgatoare se transforma in vapori de nebuloase!

AUM sufla asupra vaporilor, indepartand ca prin miracol voalurile lor,

Reveland o mare de electroni stralucitori,

Pana ce, la ultimul sunet al Tobei Cosmice,

Lumina densa dispare in Razele Eterne

Ale Beatitudinii Omniprezente.

Din fericire am venit, pentru fericire traiesc, in fericire sacra ma topesc.

Eu, ocean al mintii, beau toate valurile Creatiei.

Cele patru voaluri: solid, lichid, vapori, lumina,

Se evapora de-ndata.

Sinele meu, intru totul, intra in Marele Sine.

Apuse pentru totdeauna sunt umbrele tremuratoare, agitate ale memoriei muritoare.

Imaculat este cerul mintii mele, dedesubt, inainte si mult deasupra.

Eternitatea si Eu, o singura raza unita.

Un infim balon de veselie, Eu

Am devenit Insasi Marea Bucuriei.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s