Bhagavad Gita 6

Fragment din “Dumnezeu vorbeste cu Arjuna – Bhagavad Gita” (God Talks With Arjuna – The Bhagavad Gita) – de Paramahansa Yogananda

Continuare de la Bhagavad Gita 5

Capitolul XVIII

Versurile 47-48

(47) Mai bine decat a indeplini in chip minunat dharma (indatorirea) altuia, este indeplinirea propriei dharma, chiar daca aceasta nu este realizata asa cum ar trebui (intrucatva imperfect). Cel ce isi indeplineste indatorirea conforma cu natura sa innascuta nu mai acumuleaza pacate.

( 48) O fiu al lui Kunti (Arjuna), omul nu ar trebui sa isi abandoneze propria indatorire innascuta, chiar daca o indeplineste in mod imperfect, pentru ca toate actiunile sunt intinate de defecte, intocmai ca focul de fum.

ARJUNA ERA UN SOLDAT INNASCUT, atat ca origine cat si ca nivel interior. Pe campul de batalie el a devenit descurajat si se gandea ca nu trebuie sa lupte. Insa Krishna i-a indicat ca datoria sa era sa isi salveze rudele nobile de dusmanul invadator. “O Arjuna, i-a spus Krishna, desi indatorirea ta de a lupta este intinata de uciderea altora, totusi, este mai bine sa iti implinesti aceasta indatorire decat sa-ti asumi rolul unui sfant non-violent – permitand astfel ca rudele tale bune sa fie distruse de rau.”

Legea divina a karmei, care actioneaza prin intermediul Naturii Cosmice, isi cere dreapta recompensa. Cel ce isi inchipuie ca poate scapa de rezultatele propriilor actiuni – care au dat nastere in mare masura naturii lui si circumstantelor prezente – incercand sa se sustraga indatoririlor sale evidente, se comporta intr-un mod ignorant, adica comite un pacat. Procedand astfel, el isi exercita si chiar isi mareste orice tendinte gresite pe care le are. Legea Cosmica are grija ca acele indatoriri care apar in calea omului in decursul vietii sale normale, sa fie cele care ii sunt destinate sa le implineasca, pentru binele sau.

Omul lucreaza impotriva celor mai inalte interese proprii atunci cand evita implinirea indatoririlor sale naturale (svadharma)

De aceea, el nu ar trebui sa cedeze in fata preferintelor egoiste pentru alte lucruri, indiferent de cat de expert se considera in implinirea lor; si nici nu ar trebui sa-si abandoneze responsabilitatile din cauza ca acestea aduc cu ele ceva neplacut; ci mai degraba ar trebui sa-si duca la indeplinire responsabilitatile naturale cu bucurie si de buna voie, cat poate de bine. Omul actioneaza din ignoranta impotriva celor mai inalte interese proprii atunci cand evita indatoririle naturale pe care Legea Cosmica ii cere sa le indeplineasca pentru propria sa eliberare. Ducand la implinire indatoririle adecvate, date lui de legea divina, pentru propria evolutie si dezvoltare, si daruind acele actiuni ca ofrande de devotiune lui Dumnezeu, el nu numai ca isi amelioreaza datoriile karmice, ci le si anuleaza in cele din urma.

Totusi, nu trebuie uitat ca daca cineva incearca sa-si indeplineasca indatoririle naturale tipului sau (ca e Sudra, Vaishya, Kshatriya sau Brahman) cu grija si de buna voie, influenta celor trei calitati (n.t. – Gunas) asupra gandurilor si actiunilor sale prezente vor afecta sau submina eforturile sale. Perfectiunea nu este caracteristica acestei lumi; asa cum fumul insoteste focul, la fel si imperfectiunile insotesc actiunile omului atata timp cat el ramane supus celor trei calitati ale Naturii Cosmice ale carei legi guverneaza creatia. Insa implinindu-si indatoririle cat mai bine posibil – daruind munca sa lui Dumnezeu, meditand profund pentru a simti cum prezenta lui Dumnezeu il ghideaza – omul ajunge in cele din urma sa realizeze perfectiunea innascuta a sufletului sau si unitatea sa cu Spiritul imaculat.

MAI EXISTA O SEMNIFICATIE PROFUNDA in interpretarea spirituala a acestor versuri referitor la importanta alegorica a Gitei explicate in Capitolul I: Manand carul meditatiei ghidat de Krishna, stapanul Constiintei Cosmice, devotul Arjuna a devenit dintr-odata descurajat. El a intrebat perceptia lui Dumnezeu din sine insusi daca nu ar fi fost mai bine pentru el sa se abtina de la a ucide, cu sagetile auto-controlului, neamurile dusmanoase psihice (instinctele fizice si mentale naturale si dorintele pentru placerile simturilor) pentru a-si salva si rudele bune, mai apropiate (discriminarea, calmul, controlul divin al vitalitatii, respectarea virtutilor si altele).1

Arjuna s-a gandit ca este “ne-natural” sa ucizi instinctele normale ale corpului fizic si sa le inlocuiesti cu instinctele supranormale ale sufletului. Insa Dumnezeu reveleaza, prin intuitia lui Arjuna, ca adevarata indatorire a omului este sa ramana in natura binecuvantata a sufletului, care este dincolo de efectele karmice inevitabile date de cele trei calitati, in loc sa fie absorbit de realizarea meticuloasa a indatoririlor complicate comandate de simturi si ego-ul fizic. (Vezi si III:35)

Indiferent cat de greu ar fi pentru om sa isi indeplineasca cea mai inalta indatorire innascuta, aceea de a exprima calitatile divine ale sufletului, el nu ar trebui sa renunte si nici sa se abandoneze obiceiurilor proaste egoiste si tentatiilor simturilor. Si nici nu ar trebui sa renunte la meditatia perseverenta, chiar daca aceasta pare zadarnica. Chiar daca eforturile sale nu duc decat la rezultate imperfecte la inceput, el nu ar trebui sa se descurajeze.

Cea mai inalta indatorire a oricarui om: sa exprime calitatile sufletului

Influenta iluziei si cele trei calitati sunt extrem de puternice, intinand pana si eforturile cele mai curajoase ale devotului aspirant pana ce el devine in sfarsit victorios! – cand este irevocabil ancorat in natura pura a sufletului sau.

Krishna il sfatuieste astfel: “O Arjuna, respectand actiunile yoghine de meditatie si de ramanere continua in perceptia Sinelui tau plin de bucurie in timp ce realizezi actiuni numai pentru Dumnezeu, vei scapa pentru totdeauna de suferintele si pacatele care sunt inseparabile de constiinta ego-ului.”

1Aceasta rationalizare a lui Arjuna – de ce nu ar fi pastrate si inclinatiile senzoriale dimpreuna cu calitatile sufletului, intrucat ambele sunt membre ale aceleiasi familii din punct de vedere al constiintei? – impotriva luptei cu rudele sale senzoriale dusmanoase, este detaliata in comentariile de la Capitolul 1:32-47.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s