Colosii Legilor

Lege fara suferinta: Aśoka cel Mare (circa 304 – 232 IC)

”Legea este buna. Dar din ce este alcatuita Legea? Din cateva pacate si multe fapte bune, din bunatate, mila, adevar si puritate.” – Aśoka, Pillar Edict VII1

Aśoka, Imparatul fara de suferinta

Al treilea imparat al Imperiului Mauryan (circa 304 – 232 IC) este in cea mai mare parte aproape necunoscut in Occident si cu siguranta ca nu va fi recunoscut direct ca unul din colosii Legilor. Insa asta e ca urmare a educatii noastre istorice si legale inchistate si nu se datoreaza lipsei de maretie a lui Aśoka.

Aśoka – numele inseamna “cel fara de suferinta” in sanscrita – a fost nepotul lui Chandragupta Maurya, fondatorul dinastiei Maurya, care a guvernat cea mai mare parte din peninsula indiana intre 321 si 185 IC Aśoka – care si-a castigat marca de “cel Mare” de la istoricii vremurilor – a fost un luptator, si la momentul urcarii pe tronul Mauryan, un cuceritor militar atroce. Cand s-a urcat pe tron contemporanii sai l-au numit ChandAśoka, “cel fara de inima” sau Aśoka “ucigasul”. Cladind pe cuceririle predecesorilor lui, insetatul de sange razboinic-rege a domnit peste cea mai intinsa parte a Indiei moderne si asupra unor parti din Nepal si Afganistan. Insa nu este privit ca unul din Colosii Legilor din cauza cuceririlor lui sangeroase si pline de cruzime. La urma urmei, Cicero a spus cu mult timp in urma ca legea este muta pe timp de razboi si generalii nu sunt in mod obisnuit considerati plini de virtutea jurispridentei. Aśoka este cunoscut ca unul din Colosii Legilor din cauza atentiei pe care a acordat-o Legii. Intr-una din cele mai remarcabile schimbari totale de directie din istorie, pe care a facut-o vreun conducator vreodata, Aśoka s-a cait pentru relele aduse de razboi si s-a indragostit de Lege, si anume de acea viziune liberala si aducatoare de prosperitate asupra Legii exprimata de Buddha – Dhamma1 sau Dharma. Odata ce a respins razboiul ca pe un instrument de guvernare si de marire a statului sau, Aśoka si-a devotat viata fericirii poporului sau si promovarii Dharmei. Instrumentele durabile ale acelui tip de guvernare au fost edicte ale Dharmei, inscrise in piatra, stalpi si pesteri, care supravietuiesc pana in ziua de azi. Ele raman capabile sa inspire exercitarea in mod corect a puterii si sa lupte impotriva executarii improprii a legii.

Chandaśoka

La douazecisitrei de ani dupa moartea lui Alexandru cel mare, in timp ce succesorul lui Seleucus Nikator guverna o parte din maretul imperiu al lui Alexandru, s-a nascut Aśoka a carui tata a fost Bindusura. Bindusura era imparatul incoronat al regatului Mauryan, iar regina lui se numea Dharma. Bindusura avea mai multe sotii, si astfel Aśoka avea multi frati buni si frati vitregi, probabil ca in jur de o suta. De timpuriu Aśoka a demonstrat un geniu si o inclinatie spre artele razboiului, si prin urmare si-a petrecut prima parte a vietii in armatele Mauryene, ascensionand cu timpul pana la rangul de general. Succesele lui pe campul de lupta i-au ingrijorat pe fratii sai, mai ales pe cel mai in varsta si primul in ordine cu pretentii la tron, Susīma, care il considera pe Aśoka o amenintare la aspiratiile lui de putere.

In cursul uneia din numeroasele lui batalii, Aśoka a fost ranit si dus la o Manastire Buddhista in Ujjain pentru a se reface. Acolo a aflat de invataturile lui Buddha. Desi se spune ca ar fi imbratisat acele invataturi, se pare ca era mai mult preocupat sa o imbratiseze pe ingrijitoarea lui Buddhista, o femeie pe nume Devī, care era fiica unui negustor din orasul Vidiśā si cu care s-a si casatorit ulterior. Insa oricare ar fi fost contactul lui cu Buddhismul, parea ca era doar ceva superficial, pentru ca inca nu ii intorsese mintea si cu atat mai putin inima, de la gloriile campului de lupta.

Devotat sectei Ājīvika si dovedind un spirit de intoleranta, tatal lui Aśoka a dezaprobat uniunea fiului sau cu o femeie Buddhista, si l-a exilat pe Aśoka de la Pataliputra, capitala imperiului. Asa ca l-a trimis inapoi pe folositorul Aśoka la Ujjain ca guvernator – practic un fel de deportare. La scurt timp dupa aceea, tatal lui a murit, iar fratii lui s-au luptat pe parcursul a patru ani pentru a accede la gloria imperiului Mauryan. In cele din urma, Aśoka a atacat capitala, Pataliputra (Patna, in timpurile moderne), i-a capturat si decapitat pe numerosii sai frati vitregi – se presupune ca ar fi fost nouzeci si noua proveniti din uniunea tatalui sau cu numeroasele lui sotii – inclusiv pe cel mai in varsta, Susīma, si le-a aruncat corpurile intr-un put. De mania lui Aśoka n-a scapat decat un singur frate, “phrater adelphos” al sau (n.t.- frate din aceeasi mama), Vitāśoka or Tissa. Acest act sangeros i-a castigat titlul de Chandaśoka, care inseamna “ucigasul Aśoka” sau “Aśoka cel fara de inima”.

Odata ce si-a sigurat tronul Mauryan, Aśoka si-a continuat politica razboinica si expansionista. Si-a folosit energia pentru a expansiona Lebensraum-ul (n.t. – “Spatiul Vital”) poporului sau pe parcursul a opt ani de razboi permanent. Undeva intre 265-263 D.C., si-a indreptat atentia spre republica feudala independenta Kalinga, situata in partea sud-estica a peninsulei indiene si invecinata cu Marea Bengalului. Intentiona sa o anexeze cu forta la imperiul sau. Si asa a si facut, dar cu un pret urias din partea soldatilor si a populatiei din Kalinga.

Convertirea la Dharma

Intr-un amestec de legenda si istorie, ale carui elemente sunt probabil imposibil de descifrat pentru totdeauna, se povesteste ca dupa victoria lui asupra Kalinganilor independenti si mandri in batalia de langa orasul Bhubaneswar, langa raul Daya, Aśoka a scrutat campul de lupta pasind de-a lungul malurilor raului. A mers pe langa tobele sparte, trompete, sulite si sabii – ramasite ale razboiului. Apele Daya-ei de-a lungul carora se plimba razboinicul curgeau rosii de sangele luptatorilor, cailor si elefantilor – Mauryani si Kalingani – amestecate, ca in toate razboaiele, si uneori din abundenta, cu sangele nevinovatilor. In ceea ce nu poate fi numit decat un act de pura gratie, mandria lui Aśoka pentru aptitudinile lui militare a fost lovita; fortareata lui interioara care il orbise si-l impiedicase sa vada distrugerea pe care o aducea felul sau beligerant de a fi a fost strapunsa. Amestecand istoria cu legenda, scriitorul indian Gita Mehta face o descriere emotionanta a pocaintei remarcabile al lui Aśoka. Aceasta reprezinta o transformare morala, plina de frumusete, intr-un om si o cotitura istorica pentru o natiune.

In acel razboi cumplit, . . . orice barbat in putere in Kalinga a luptat impotriva lui Ashoka . . . si, cand lupta finala a fost pierduta (de catre Kalingani), peste o suta de mii de luptatori zaceau dezmembrati alaturi de caii si elefantii lor macelariti, langa raul care curgea rosu de atata sange. . . . Imparatul se plimba pe campul de lupta in acea noapte, patruns de gloria masacrului lui. Deodata, din apele rosii ale raului a aparut un cersetor ce purta o boccea uda in maini.

Marite Rege,” spuse cersetorul, apropiindu-se de Ashoka si tinand in maini bocceaua. “Poti sa iei atatea mii de vieti. Cu siguranta ca poti sa redai macar o singura viata – acestui copil mort.”

Unii spun ca cersetorul era un calugar Buddhist. Altii spun ca cersetorul era Buddha insusi. Tot ce se stie cu siguranta este ca Ashoka n-a mai ridicat niciodata sabia dupa aceea. Si pana in aceasta zi, numele raului a ramas Daya – compasiune.

Compasiunea si regretul i-au umplut inima lui Aśoka. Este extrem de rar ca un om aflat la putere sa gaseasca in sine umilinta de a admite greseala sa in mod liber, mai ales ca nu era constrans din exterior. Imparatul Theodosius s-a cait pentru masacrul pe care-l ordonase asupra Thessalonicului, dar numai din cauza ca Sf. Ambrosie l-a certat mai intai. Henric al IV lea s-a cait in genunchi pe zapezile din Canossa, si l-a implorat (fara a fi sincer) pe Papa Grigore al VII lea sa-l ierte pentru omorarea Arhiepiscopului de Canterbury, Thomas á Becket, dar a facut-o numai pentru ca era nevoit intrucat decizia Papei de excomunicare ii absolvea pe supusii regelui de juramintele lor de credinta. Presedintele Clinton si-a cerut scuze pentru aventurile si minciunile lui legate de Monica Lewinsky, dar n-a facut-o pana ce n-a mai putut sa nege implicarea lui din cauza probelor de sperma de pe rochia ei si a analizei ADN ce confirma stiintific adevarul. Nu la fel s-a petrecut cu Aśoka. Aśoka s-a cait public pentru ca vocea tacuta dar ferma a contiintei sale—care, la judecata finala, este sursa Legii pentru orice om – l-a indemnat s-o faca. Intr-unul din edictele sale faimoase, Aśoka insusi a inscris in piatra pentru posteritate evenimentul care l-a transformat pe el atat de mult si care urma sa transforme si metoda lui de guvernare:

Kalinga a fost cucerita de Regele Priyadrsi2, cel preaiubit de Zei, intr-al optulea an al domniei sale. O suta cincizeci de mii de oameni au fost luati prizonieri, o suta de mii au fost raniti, si cu mult mai multi au murit.

Imediat dupa ce Kalinganii au fost cuceriti, Regele Priyadrsi s-a devotat intens studiului Dharmei, iubirii Dharmei si implementarii Dharmei.

Cel preaiubit de Zei, cuceritorul Kalinganilor, este acum plin de remuscari. Pentru ca a simtit o suferinta profunda si regret intrucat cucerirea unui popor care nu mai fusese cucerit de nimeni pana atunci implica masacru, moarte si deportare.

Insa Regele are un motiv si mai important de a se cai. [Cei inocenti si buni] cu totii sufera de pe urma ranilor, omorurilor si deportarii care i-au lovit pe cei dragi lor. . . . De aceea toti oamenii sunt partasi la aceasta nenorocire si asta apasa mintea regelui Priyadrsi.

continuare

1Dharma este un termen Sanskrit. In limba Prākrit forma cuvantului este Dhamma.

2Priyadrsi este termenul Sanskrit pentru “cel ce se ingrijeste de binele altora,” “cel ce priveste cu bunatate” sau, mai putin literal, “cel milostiv.” Era un titlu prin care Aśoka se referea la el insusi.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s