DharmAśoka

continuare de la Colosii Legilor

De la acel moment de pe malurile raului Daya colorate in rosu si pana la ultima lui suflare, Aśoka a respins razboiul, a adoptat doctrina non-violentei (ahimsa), si s-a indragostit de Lege – Dharma. Intr-unul din edictele lui spunea ca “sunetele tobelor de razboi au devenit de fapt chemarea catre Dharma.” Din acest moment al convertirii lui, Aśoka a considerat ca numai victoria morala – adica cea obtinuta prin respectarea Dharmei, (Dharma-vijaya) – era singura victorie legitima pentru un conducator. Respingand razboiul ca instrument politic, Chandaśoka, Aśoka cel Razboinic, a devenit Dharmaśoka, Aśoka al Legii.

Intelegand devotiunea lui Aśoka fata de Dharma si semnificatia sa istorica, trebuie sa intelegem si raspandirea conceptului Dharmic. Dharma este un concept care nu corespunde cu termenul modern de “Lege”. Dharma este Legea Naturala Morala; ea include notiuni precum moralitatea, corectitudinea, pietatea, indatorirea religioasa, dreptatea, impartialitate, armonia cu cosmosul, precum si binele si raul. Ea este mai mult interioara decat exterioara, si totusi – Austin, Bentham, Holmes si alti pozitivisti care ne-au influentat foarte mult si nu intru totul in bine – ci mai degraba in nobila traditie a Republicii lui Cicero, a lucrarii De Civitate Dei a Sfantului Augustin, a scrierii Summa a Sf. Thomas Aquinas, a Tratatului de Guvernare a lui Locke, si a scrisorii lui Martin Luther King dintr-o inchisoare din Birmingham — este si va fi mereu, Adevarata Lege.

“Dharma reprezinta un cod de conduita personala, o legatura intre relatiile umane si justetea politica, si un principiu de relatii internationale, si Dharma intoarce vietile oamenilor de la fapte rele, intoleranta reciproca si conflict armat.”

Conceptul Aśokian de Dharma respingea superficialul; era un val care cheama un alt val (n.t. referire la Psalmul 42:7 din Biblie). Aśoka a minimizat importanta ceremonialului si ritualurilor exterioare si formalismul mecanic in actului de adorare, admitand ca virtutea nu poate fi castigata prin falsitate sau rutina. Asemenea Psalmistului evreu, Aśoka a promovat “unicul ceremonial care are adevarata valoare . . . cel al Dharmei.”1 Dharma, asemenea puturilor sapate, a smochinilor si arborilor de mango plantati de-a lungul drumurilor imperiului, este apa pentru spiritul uman si umbra si fruct pentru sufletul omului.

Avand in minte aceasta notiune generala de Dharma si ghidat de invataturile lui Buddha, Aśoka a reformat administratia sa guvernamentala pentru a promova legea Dharmei. Cu banii pe care i-a economisit pentru ca nu a mai purtat razboaie, a sponsorizat nenumarate lucrari sociale – spitale, scoli, drumuri, spitale veterinare, si multe altele – pentru ca era in conformitate cu Dharma. Si pentru a promova legea Dharmei, Aśoka si-a inscris edictele peste tot in Imperiul Mauryan, folosind stalpi, pietre si pesteri ca si crainici ai oraselor. De la momentul convertirii lui la Dharma, pe malurile raului Daya, Aśoka si-a dedicat toate eforturile ca si conducator pentru binele – spiritual si material – al poporului sau.

Edictele de pe stalpi, pietre si pesteri

Intr-unul din cele mai durabile monumente si tributuri aduse Dharmei, Aśoka a pus ca edictele lui despre Dharma sa fie raspandite pe suprafata teritoriului sau pe stalpi, pietre si pesteri, la frontiere si in locurile frecventate ale imperiului sau vast. In general, edictele in piatra au fost plasate la granitele imperiului. Edictele pe stalpi au fost inaltate in orasele mari cu populatie numeroasa sau de-a lungul drumurilor importante. Edictele din pesteri – descoperite numai in Barabar Hills (n.t. dealurile Barbar) din Bihar – par sa fie destinate calugarilor Ājīvika si nu populatiei generale.

Cu mici exceptii, edictele sunt in limba oamenilor obisnuiti – Prākrit, si nu in limba literara, sanscrita. “Alegerea limbii este un semn al universalitatii conceptiei lui Aśoka despre moralitate,” ne spun profesorii Nikam si McKeon. “Nu era un ideal obscur si ezoteric ce trebuia urmat de filozofi, teologi sau mistici; era o atitudine a mintii si un fel de viata pentru toti oamenii.” Intr-adevar, raspandirea Dharmei s-a facut mult dincolo de statul sau. Familiile erau indemnate sa promoveze domnia Dharmei: “Rudele trebuie sa raspandeasca” invatatura Dharmei, scria Aśoka in Edictul Yerragudi, “catre propriile lor rude.’” Si populatia primea periodic instruire de la Aśoka sa recite public edictele lui, cam in acelasi fel in care copii romani recitau cele 12 Tablete sau copii nostri recita Juramantul de credinta in Dumnezeu (acolo unde nu sunt impiedicati de vreo curte activista).

Din nefericire, Imperiul Mauryan s-a faramitat la cincizeci de ani dupa moartea marelui imparat, iar edictele lui au devenit tot mai neglijate cu trecerea secolelor, iar limba Prākrit a fost uitata. Inscriptiile de pe stalpi, pietre si pesteri au fost aduse pentru prima oara in atentia cercetatorilor occidentali la mijlocul secolului al 18lea, dar nu au fost descifrate pana in 1837 de omul de stiinta anglo-asiatic, James Prinsep. Au fost identificate si traduse saisprezece edicte in piatra, trei edicte minore in piatra, sapte edicte pe stalpi, trei edicte monire pe stalpi si doua inscriptii pe stalpi.

Profesorii Nikam si McKeon au rezumat edictele importante din piatra, stalpi si pesteri:

Ele sunt proclamatii ale unui om care acumulase o putere imensa dar care trecuse printr-o transformare. Ele ilustreaza universalitatea transformarii puterii de catre alte valori: culturale, sociale si morale. Ele contin o universalitate care transcende limitele nationale si culturale: ele propaga principiile intelegerii si increderii reciproce pe baza intelegerii . . . .

Din aceasta perspectiva a universalitatii vorbesc edictele de pe stalpi si pietre ale lui Aśoka indienilor moderni – si chiar intregii omeniri – astazi.

Dharma si fericirea natiunii

“Toti oamenii sunt copiii mei,” spunea Aśoka. “La fel cum caut bunastarea si fericirea propriilor mei copii din aceasta lume si din cea urmatoare, caut aceleasi lucruri pentru toti oamenii.” Intr-un mod ce aminteste de Parintii nostri Fondatori (n.t. – ai americanilor), Aśoka credea ca scopul guvernului trebuia sa fie “fericirea si bunastarea poporului,” si ca asta nu insemna fuga dupa placere, ci cautarea unui tip de fericire aristotelian, un eudemonism (n.t.-“teorie morala fondata pe principiul ca fericirea este binele suprem”-definitie din Dex) care implica cautarea pura a binelui, adica Dharma.

“Cred ca cea mai inalta indatorire a mea este sa promovez bunastarea oamenilor, si ca exercitarea ei isi are bazele in munca si aplicare constanta. Nici o alta indatorire nu este mai importanta pentru mine decat promovarea bunastarii tuturor oamenilor. Aceasta actiune ca cea pe care eu o indeplinesc ma ajuta sa ma eliberez de datoria pe care o am fata de toate fiintele vii, de a-i face fericiti in aceasta lume si de a-i ajuta sa ajunga in paradis in urmatoarea.”

Cum trebuia sa fie atinsa aceasta bunastare, aceasta fericire? Potrivit viziunii lui Aśoka, fericirea este greu de obtinut si nu exista decat un singur fel, universal, de a o face:

Fericirea nu poate fi atinsa cu usurinta, atat in lumea aceasta cat si in urmatoarea, decat prin iubire intensa fata de Dharma, auto-analiza focalizata, umilinta puternica, oroare de a pacatui si entuziasm puternic.”

Dharma este buna,” afirma Aśoka pe Stalpul II. “Dar in ce consta Dharma? Ea consta din putine pacate si multe fapte bune, din bunatate, mila, adevar si puritate.” “Acesta este binele, acum si intotdeauna. Fie ca placerea [oamenilor] sa fie placere data de moralitate [Dharma-rati]. Pentru ca numai aceasta este buna, acum si intotdeauna.”

continuare

1Edictul IX in Piatra: “Pune in mine o inima curata, o Doamne, si toarna peste mine un spirit nou si drept . . . . Pentru ca Tie nu iti plac sacrificiile; daca ar fi sa-ti ofer o ofranda ucisa, Tu nu vei fi multumit. Sacrificiul pe care Dumnezeu il accepta este cel al spiritului ingenunchiat, o inima umila si pocaita, si pe acestea, o Doamne, Tu nu le vei refuza.”

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s