Stiinta Sacra – Kaivalya Darsanam

2012 DC = 312 Dwapara

Introducere

de Jnanavatar Swami Sri Yukteswar Giri

Stim din astronomia Orientala ca lunile se invart in jurul planetelor lor, iar planetele, care se misca in jurul propriei axe impreuna cu lunile lor, se invart in jurul Soarelui; iar Soarele, cu planetele lui si acestea cu lunile lor, are o stea drept dublul sau si se invarte in jurul acesteia in aproximativ 24.000 de ani pamantesti – un fenomen cosmic care detemina miscarea retrogada a punctelor echinoctiale in jurul zodiacului. Soarele mai are si el inca o miscare prin care se roteste in jurul unui mare centru numit Vishnunabhi, care este centrul puterii creatoare, Brahma, magnetismul universal. Brahma guverneaza dharma, virtutea mentala a universului interior.

Atunci cand Soarele in miscarea lui de revolutie in jurul dublului sau ajunge intr-un punct, cel mai apropiat de marele centru, sediul lui Brahma (eveniment care are loc atunci cand echinoctiul de toamna atinge primul punct al Berbecului), dharma – virtutea mentala – devine atat de dezvoltata incat omul poate intelege cu usurinta orice, pana si misterele Spiritului.

Echinoctiul de toamna va cadea, la inceputul secolului 20, printre stelele fixe ale constelatiei Fecioarei si in prima parte a lui Dwapara Yuga, pe segmentul ascendent al acesteia.

Dupa 12.000 de ani, cand Soarele ajunge pe orbita sa in punctul cel mai indepartat de Brahma, marele centru (eveniment care are loc atunci cand Echinoctiul de toamna atinge primul punct al Balantei), dharma, virtutea mentala, ajunge sa fie atat de redusa incat omul nu poate intelege nimic dincolo de creatia materiala grosiera. La fel, atunci cand Soarele in miscarea sa de revolutie incepe sa avanseze catre locul cel mai apropiat de marele centru, dharma, virtutea mentala, incepe sa se dezvolte; aceasta evolutie este realizata gradat in alti 12.000 de ani.

Fiecare din aceste perioade de 12.000 de ani aduce cu sine o schimbare completa, atat exterioara, in lumea fizica, cat si interioara, in lumea intelectuala sau electrica (n.t.- Sri Yukteshwar se refera la mentalul superior cand vorbeste despre lumea intelectuala), si sunt numite Daiva Yugas sau Cuplul Electric. Astfel, intr-o perioada de 24.000 de ani, Soarele isi desavarseste miscarea de revolutie in jurul dublului sau si incheie un ciclu electric constand din 12.000 de ani pe arc ascendent si 12.000 de ani pe arc descendent.

Dezvoltarea dharmei, virtutii mentale, este gradata si este impartita in patru etape diferite pe perioada celor 12.000 de ani. Perioada de 12.000 de ani in care Soarele traverseaza a douazecea parte (1/20) din portiunea orbitei sale (vezi Diagrama) este numita Kali Yuga. Dharma, virtutea mentala, se afla atunci in prima sa etapa si este dezvoltata doar pe un sfert; intelectual uman nu poate intelege nimic in afara de aspectele materiale grosiere ale acestei creatii vesnic schimbatoare, lumea exterioara.

Perioada de 2.400 de ani in decursul carora Soarele traverseaza a 2/20a parte a orbitei sale este numita Dwapara Yuga. Dharma, virtutea mentala, se afla atunci in a doua faza a dezvoltarii sale si este doar pe jumatate completa; intelectul uman poate atunci sa inteleaga aspectele mai rafinate ale materiei subtile sau electricitatilor si atributele acestora, care sunt principiile creatoare ale lumii exterioare.

Perioada de 3.600 de ani in decursul carora Soarele traverseaza a 3/20a parte a orbitei sale este numita Treta Yuga. Dharma, virtutea mentala, este atunci in a treia etapa de dezvoltare; intelectul uman devine capabil sa inteleaga magnetismul divin, sursa tuturor fortelor electrice de care depinde existenta creatiei.

Perioada de 4.800 de ani in decursul carora Soarele traverseaza restul de 4/20 din orbita sa este numita Satya Yuga. Dharma, virtutea mentala, este atunci in a patra etapa si-si incheie dezvoltarea plenara; intelectul uman este capabil sa inteleaga totul, pana si pe Dumnezeu, Spiritul de dincolo de lumea vizibila.

Manu, un mare Rishi (intelept care a atins iluminarea) din Satya Yuga, descrie aceste Yugas mai clar in urmatorul pasaj din Samhita sa:

“ Se spune ca Krita Yuga (Satya Yuga sau “Epoca de Aur” a lumii) dureaza patru mii de ani. Zorii ei dureaza tot atatea sute de ani, iar apusul ei dureaza la fel de mult (adica 400 + 4.000 + 400 = 4.800 ani). In celelalte trei epoci, fiecare cu rasaritul si apusul ei, sutele si miile de ani scad cu cate unu (adica 300 + 3.000 + 300 = 6.600 ani, etc). Ciclul alcatuit din patru parti care cuprinde in total 12.000 ani se numeste Epoca Zeilor. O mie de Epoci Divine reprezinta o zi a lui Brahma, iar noaptea are aceeasi lungime.”

Perioada lui Satya Yuga dureaza 4.000 de ani; 400 de ani inainte si 400 dupa Satya Yuga propriu-zisa sunt sandhis-urile ei sau perioade de mutatii de la si spre Yugas-urile precedente si respectiv urmatoare; deci Satya Yuga dureaza in total 4.800 ani. In calculul duratei celorlaltor Yugas si Yugasandhis, se precizeaza ca trebuie scazut cu unu atat numarul sutelor cat si numarul miilor care indica perioadele Yugas-urilor si sandhis-urilor anterioare. Respectand aceasta regula rezulta ca Treta Yuga este de 3.000 ani, cu 300 de ani inainte si 300 dupa ca Sandhis, perioadele de mutatie, ceea ce in total da 3.600 ani.

Asadar, Dwapara Yuga dureaza 2.000 de ani, cu cate 200 de ani inainte si dupa ca Sandhis; un total de 2.400 de ani. In final, Kali Yoga, cu 1.000 de ani, plus cate 100 inainte si dupa ca sandhis; un total de 1.200 ani. Astfel, durata uneia din cele doua Daiva Yugas sau Cuplul Electric este de 12.000 de ani care insumeaza toate perioadele celor patru Yugas, iar cele doua impreuna fac 24.000 de ani, adica un ciclu electric complet.

Din anul 11.501 I.C., cand Echinoctiul de Toamna a avut loc in primul punct al Berbecului, Soarele a inceput sa se indeparteze de punctul sau de pe orbita cel mai apropiat de marele centru si sa se indrepte spre punctul cel mai indepartat de el, si prin urmare, puterea intelectuala a omului a inceput sa scada. In decursul celor 4.800 de ani in timpul carora Soarele a trecut prin unul din Cuplurile Satya sau a 4/20-a parte a orbitei sale, intelectul omului si-a pierdut in intregime puterea de a intelege cunoastere spirituala. In decursul celor 3.600 ani care au urmat, in timpul carora Soarele a trecut prin Treta Yuga Descendenta, intelectul a pierdut treptat intreaga putere de a intelege magnetismul divin. In cei 2.400 de ani care au curs dupa aceea, in timp ce Soarele a trecut prin Dwapara Yuga Descendenta, intelectul uman a pierdut puterea de a intelege electricitatile si atributele lor. Peste alti 1.200 ani, in rastimpul carora Soarele a trecut prin Kali Yuga Descendenta si a atins punctul de pe orbita sa cel mai indepartat de marele centru, Echinoctiul de Toamna a avut loc in primul punct al Balantei. Puterea intelectuala a omului era atat de mult diminuata incat el nu mai putea intelege nimic dincolo de partea grosiera a materiei. Astfel, perioada din jurul anului 500 D.C. a fost partea cea mai intunecata a lui Kali Yuga si a intregului ciclu de 24.000 de ani. Si, intr-adevar, istoria poarta cu acuratete amprenta acestor calcule antice ale Rishi-lor indieni, si consemneaza ignoranta si suferinta larg raspandita peste toate natiile din acea perioada.

Incepand din anul 499 D.C. Soarele a inceput sa avanseze catre marele centru, iar intelectul omului a inceput sa se dezvolte treptat. In timpul celor 1.100 de ani ai lui Kali Yuga Ascendenta, care ne aduce la anul 1599 D.C., intelectul uman a fost atat de opac incat el nu putea intelege electricitatile, Sukshmabhuta, aspectele mai rafinate ale creatiei. Si pe plan politic, in general vorbind, nu exista pace in nici un regat.

Ulterior, cand s-a intrat in cei 100 de ani de tranzitie ai sandhi-ului lui Kali Yuga pentru a se realiza uniunea cu Dwapara Yuga, oamenii au inceput sa observe existenta aspectelor mai rafinate, panchatanmatra sau atribute ale electricitatilor; si a inceput sa se puna bazele pacii politice.

In preajma anului 1600 D.C., William Gilbert a descoperit fortele magnetice si a observat prezenta electricitatii in toate substantele materiale. In 1609 Kepler a descoperit legi importante ale astronomiei, iar Galileo a realizat un telescop. In 1621 Drebbel din Olanda a inventat microscopul. Prin 1670 Newton a descoperit legea gravitatiei. In 1700 Thomas Savery a folosit un motor cu aburi pentru a pompa apa (n.t. – din minele din Anglia). Douazeci de ani mai tarziu Stephen Gray a descoperit actiunea electricitatii asupra corpului uman.

Pe plan politic, oamenii au inceput sa aiba mai mult respect pentru ei insisi, iar civilizatia a progresat in multe privinte. Anglia s-a unit cu Scotia devenind un regat puternic. Napoleon Bonaparte a introdus noul sau cod de legi in Europa de sud. America si-a castigat independenta, iar in multe parti din Europa era pace.

Odata cu avansarea stiintei, lumea a inceput sa fie strabatuta de sine de cale ferata si de fire de telegraf. Cu ajutorul motoarelor cu aburi, a masinariilor electrice si a multor altor instrumente, aspecte subtile au inceput sa aiba utilizari practice, desi natura lor nu era inteleasa in mod clar. In 1899, la incheierea perioadei de 200 de ani a lui Dwapara Sandhi, perioada de mutatii, va incepe adevarata Dwapara Yuga de 2.000 de ani si va aduce omenirii in general o intelegere profunda a electricitatilor si a atributelor lor.

Aceasta este mareata influenta a Timpului care guverneaza universul. Nici un om nu poate depasi aceasta influenta cu exceptia celui care, binecuvantat de iubire pura, darul ceresc al naturii, devine divin, fiind botezat in fluviul sacru al Pranavei (vibratia sfanta Aum), intelege Imparatia lui Dumnezeu.

Situarea lumii in epoca Dwapara Sandhi din prezent (n.t. – cartea a fost scrisa in anul 1894) nu este indicata corect in calendarul hindus. Astronomii si astrologii care calculeaza calendarul se lasa ghidati de comentarii gresite ale anumitor specialisti in sanskrita (precum Kulluka Bhatta) din epoca intunecata Kali Yuga, si sustin acum ca durata lui Kali Yuga este de 432.000 de ani, din care au trecut (pana la data prezenta, 1894) doar 4994 ani, ramanand 427.006 ani. Ce perspectiva sumbra! Si din fericire neadevarata.

Greseala s-a strecurat in calendare pentru prima oara cam prin anul 700 I.C., in timpul domniei lui Raja Parikshit, imediat dupa incheierea ultimei Dwapara Yuga Descendente. Atunci, Maharaja Yudhisthira, observand intrarea in intunecata Kali Yuga, a renuntat la tron in favoarea nepotului sau, Raja Parikshit. Maharaja Yudhisthira, impreuna cu toti inteleptii de la curtea lui, s-a retras in muntii Himalaya, paradisul lumii. Astfel, nu era nimeni la curtea lui Raja Parikshit care sa inteleaga principiul calcularii corecte a epocilor din ciclul Yugas-urilor.

De aceea, dupa incheierea celor 2.400 de ani ai lui Dwapara Yuga de atunci, nimeni nu a indraznit sa mentioneze clar intrarea in intunecata Kali Yuga incepand calculul de la anul 1 si incheind numaratoarea anilor lui Dwapara.

Astfel, potrivit acestei metode gresite de calcul, primul an din Kali Yuga a fost numerotat 2401 in continuarea epocii Dwapara Yuga. In anul 499 D.C., cand s-au incheiat cei 1.200 de ani, durata adevaratei Kali Yuga, si Soarele atinsese punctul sau de pe orbita cel mai indepartat de marele centru (cand Echinoctiul de Toamna a avut loc in primul punct al Balantei, pe cer), epoca lui Kali, in maximul ei de intuneric, a fost numerotat 3600 in loc de 1200.

Cu intrarea in Kali Yuga Ascendenta, dupa 499 D.C., Soarele a inceput sa avanseze pe orbita sa tot mai aproape de marele centru, si prin urmare puterea intelectuala a omului a inceput sa se dezvolte. De aceea, greseala din calendare a inceput sa fie observata de inteleptii vremurilor, care au descoperit ca calculele rishilor antici stabilisera perioada unei Kali Yuga la doar 1.200 de ani. Numai ca, intrucat intelectul acestor intelepti nu era inca suficient de dezvoltat, ei n-au putut decat sa-si dea seama de existenta greselii si nu si de motivul din spatele ei. De aceea, ca sa impace pe toata lumea, si-au inchipuit ca 1.200 de ani, adevarata durata a epocii lui Kali, nu erau ani obisnuiti ai Pamantului, ci erau ani daiva (“ani ai zeilor”), constand din 12 luni daiva de cate 30 de zile fiecare, unde fiecare zi daiva este egala cu un an solar obisnuit al Pamantului nostru. De aceea, potrivit acestor oameni, 1.200 de ani din Kali Yuga trebuie sa fie egali cu 432.000 ani pamantesti.

Totusi, pentru a ajunge la concluzia corecta, ar trebui sa luam in considerare pozitia Echinoctiului Vernal din primavara anului 1894.

Cataloagele de referinta astronomice indica Echinoctiul Vernal din prezent ca fiind la o distanta de 20°54’36″ fata de primul punct al Berbecului (steaua fixa Revati) si prin calcul reiese ca au trecut 1394 de ani de cand Echinoctiul Vernal a inceput sa se indeparteze de primul punct al Berbecului.

Scazand 1.200 de ani (durata ultimei Kali Yuga Ascendente) din 1394 de ani, obtinem 194 care indica anul prezent de la intrarea lumii in Dwapara Yuga Ascendenta. Greseala calendarelor mai vechi va fi in mod clar explicata daca adaugam 3.600 de ani la aceasta perioada de 1394 ani si obtinem 4994 ani – care, potrivit teoriei gresite ce domina in acest moment, reprezinta anul prezent (1894 D.C.) in calendarele hinduse.

[Privind Diagrama de mai jos din aceasta carte, cititorul va observa ca Echinoctiul de Toamna cade acum (anul 1894 D.C.) printre stelele constelatiei Fecioarei si in Dwapara Yuga Ascendenta.]

In aceasta carte au fost mentionate anumite adevaruri precum cele legate de proprietatile magnetismului, aurorele lui, diferitele tipuri de electricitati etc, desi stiinta moderna nu le-a descoperit in intregime. Cele cinci tipuri de electricitate pot fi intelese cu usurinta daca ne orientam atentia asupra proprietatilor nervilor care au o natura pur electrica. Fiecare din cei cinci nervi senzoriali are caracteristicile si functiile sale unice de implinit. Nervul optic poarta lumina si nu implineste functiile nervilor auditivi sau ale altor nervi; la randul sau, nervul auditiv transporta numai sunetul, fara a realiza functiile nici unui alt nerv, si asa mai departe. Astfel, este clar faptul ca exista cinci tipuri de electricitati, corespunzand celor cinci proprietati ale electricitatii cosmice.

In ce priveste proprietatile magnetice, puterea de intelegere a intelectualui uman in prezent este atat de limitata incat ar fi fara sens sa incercam sa facem subiectul inteles de marele public. Intelectul omului din Treta Yuga va intelege atributele divine ale magnetismului (urmatoarea Treta Yuga va incepe in anul 4099 D.C.).

Este adevarat ca exista acum persoane exceptionale care, dupa ce au depasit influenta Timpului, sunt capabile sa inteleaga ceea ce oamenii obsnuiti nu pot; insa aceasta carte nu este adresata acestor cativa care oricum nu au nevoie de ea.

In incheierea acestei introduceri, observam ca diferitele planete, exercitandu-si influenta asupra diferitelor zile ale saptamanii, au imprumutat numele lor zilelor respective; in mod similar, diferitele constelatii, ce influenteaza lunile anului, au imprumutat numele lor lunilor calendaristice hinduse. Fiecare dintre Marile Yugas are o mare influenta asupra perioadei de timp acoperite de ea; de aceea, cand vorbim despre ani ar fi de dorit ca termenii respectivi sa indice Yuga din care ei fac parte.

Intrucat Yugas-urile sunt calculate pornind de la pozitia echinoctiala, metoda numararii anilor folosind ca referinta Yuga din care ei fac parte se bazeaza pe un principiu stiintific; folosirea sa va indeparta neplacerile create in trecut din cauza asocierii diferitelor ere cu persoane importante si nu cu fenomenele celeste ale stelelor fixe. De aceea, propunem sa numim si sa numaram anul in care a fost scrisa aceasta introducere ca anul 194 Dwapara in loc de 1894 D.C., pentru a indica exact perioada din Yuga in care ne aflam acum. Aceasta metoda de calcul era larg raspandita in India pana la domnia lui Raja Vikramaditya cand a fost introdusa era Samvat. Intrucat metoda de calcul al Yugas-urilor primeaza in fata ratiunii, noi o urmam si recomandam ca ea sa fie urmata de marele public.

Acum, in acest an 194 din Dwapara Yuga, intrucat epoca intunecata a lui Kali Yuga a apus demult, lumea cauta cunoastere spirituala iar oamenii au nevoie de ajutor plin de iubire unul de la celalalt.

Sper ca publicarea acestei carti, care mi-a fost ceruta de prea-sfantul meu paramguru maharaj Babaji, va fi de ajutor spiritual.

Swami Sri Yukteswar Giri

Serampore, Bengalul de Vest

ziua 26 a lunii Falgun, 194 Dwapara (1894 D.C.)

Nota Editorului Cartii “Stiinta Sacra – Kaivalya Darsanam”

Fecioara este semnul opus Pestilor. Echinoctiul de Toamna cade acum in Fecioara; punctul opus, Echinoctiul Vernal, cade acum in Pesti. Metafizicienii occidentali, care considera ca Echinoctiul vernal are importanta majora, spun de aceea ca lumea se afla in “Era Pestilor”.

Echinoctiile au o miscare retrograda prin constelatii; de aceea, atunci cand echinoctiile vor parasi axa Pesti-Fecioara, ele vor intra pe axa Varsator-Leu. Potrivit teoriei lui Swami Sri Yukteswarji, lumea a intrat in Era Pesti-Fecioara in anul 499 D.C. si va intra in Era Varsator-Leu doua mii de ani mai tarziu, in anul 2499 D.C.